nimic nou

Manual Biologie, clasa a XI-a

Am cam luat o mica mare pauza:)), si n-am scanat tot manualul, dar am prima parte din sistemul nervos si lectia introductiva:

D'ohhh !

Eeeeee:>, azi mi-a venit comanda cu manualul de bio de-a 11a.
8->

__
o sa-l scanez, arhivez, si o sa-l pun pe rapid share sau ceva de genu':D. O sa fac la fel si cu cele de chimie de-a 10-a si a 11a, cand o sa le primesc:)

Sistemul Endocrin VIII - Epifiza

- formaţiune nepereche, cu greutatea de aproximativ 0,2 g;
- situată deasupra coliculilor cvadrigemeni superiori, aflată în masa; encefalului(între cele 2 emisfere, fiind parte a epitalamusului);
- aceasta este responsabilă pentru secreţia unor hormoni, printre care şi secreţia melatoninei;
- in perioada copilăriei, epifiza este mare, însă odată cu trecerea anilor, aceasta se micşrează devenind aproape inactivă la maturitate;
- ca glandă endocrină, epifiza aparţine sistemului endocrin difuz;

- glanda provine din bombarea tavanului ventriculului III al creierului şi ajunge la cea mai mare dezvoltare în frageda copilărie
- de la 7 ani celulele glandulare ale organului încep să fie înlocuite prin ţesut conjunctiv, în care mai târziu se depun săruri de calciu;
- printr-o tijă, numită habenula, ea rămâne unită cu encefalul;
- filogenetic, este un vestigiu al ochiului pineal al reptilelor, organ fotosensibil
- structural este constituită din vase, ţesut conjunctiv şi insule parenchimatoase dispuse în lobuli;

Sistemul Endocrin VII - Timusul

- timusul (engleză thymus) este un organ mic, situat în cavitatea toracală, între cei doi pulmoni(partea posterioara a sternului);
- face parte din sistemul endocrin;

Functii:
~ maturizarea anticorpilor(timocitelor. celulele T);
~ eliminarea replicelor autoagresive ale celulelor-T, care provoacă omului
aşa-numitele boli autoimune;
~ producerea hormonului de creştere la copii (timopoetină);
~ functii limfatice;

- timusul constă din 2 lobi neegali drept si sting, de culoarea cenuşie, uniţi între ei;
- este acoperit cu capsula conjunctiva de la care pornesc spre interior prelungiri (septuri) ce impart lobii in lobuli;

Sistemul Endocrin VI - Testicul, Ovare

Testiculul:
- testiculele sunt o pereche de organe de reproducere masculine care produc, în principal, testosteron(un hormon care controlează dezvoltarea caracteristicilor sexuale masculine şi care joacă un rol important în dezvoltarea spermei);
- testiculul (din latină testis) este gonada masculină la animale;
- mamiferele de gen masculin au două testicule(care sunt de obicei conţinute într-o extensie a abdomenului) numită scrot;

Ovarul:
- ovarul (ovarium) - glanda sexuală feminină este organ pereche) cu o dublă funcţie secretoare: externă şi internă;
- este organul producător al ovulelor şi, în acelaşi timp glandă endocrină, care, prin hormonii produşi (estrogenii) determină caracterele sexuale secundare şi joacă un rol deosebit în realizarea tipului constituţional feminin;

Sistemul Endocrin V - Pancreasul Endocrin

- pancreasul endocrin este alcatuit din 2 tipuri de celule
- celule beta - secreta insulina 70%
- celule alfa - secreta gluganon 20%

- insulina are ca actiuni:
- creşterea gradului de utilizare a glucozei de către celule;
- depunerea glucozei sub formă de glicogen in muşchi;
- transformarea glucidelor în lipide in ficat şi ţesutul adipos;
- stimularea sintezei proteice;

- hipersecreţia de insulină determină hipoglicemie, tremurături, transpiraţii, chiar comă;
- hiposecreţia de insulină duce la diabet zaharat, care se manifestă prin: hiperglicemie, poliurie, polifagie, polidapsie, chiar comă;

- glucagonul are actiune antagonica insulinei:
- stimuleaza gluconeogeneza din aminoacizi;
- exercită efect lipolitic;
- provoacă hipeglicemie prin glicogenoliză hepatică;

Sistemul Endocrin IV - Glandele Suprarenale

- glande cu secreţie internă
- situate la polul superior al celor 2 rinichi
- glandele suprarenale secreta hormonii corticosteroizi si catechoaminelor (cortison si adrenalina) - ele sunt responsabile de regularea starilor de stres, rezistenta la infectii, a metabolismului si sexualitatii;

Aspect:
- glandele suprarenale sunt invelite intr-o capsula adipoasa si fascia renala
- situate la nivelul vertevrei a XII-a toracice;
- inervarea este asgirata de plexul celialic si plexul renal;

Zona Medulara:
- medulosuprarenala (miezul, maduva, medulla) reprezinta zona centrala a glandei si este inconjurata de zona corticala
- celulele cromafine, principala sursa de catecholamine secreta hormonii: adrenalina si noradrelina
- acesti hormoni^, derivati din aminoacizul tirozina, actioneaza sinergic cu sistemul nervos simpatic;
- ele sunt principala sursa de dopamina;

Zona Corticala:
- zona periferica a glandei ale carei celule, sintetizeaza cortizolul(in conditii normale de viata, ele secreta echivalenta a 35-40 mg de acetat de cortizon pe zi)
- alte celule din zona corticala sunt:
- mineralocorticozii - la nicelul rinichilor stimuland reabsortia apei, a sodiului,
si eliminarea potasiului;
- glucocortizonii - cu rol hiperglicemic si hiperlipemiant;
- sexosteroizii - gestioneaza dezvoltarea sexuala prin 2 tipuri de hormoni:
androgeni si estrogeni;
- cortexul este regulat de hormonii neuroendocrinici secretati de glanda pituitara si hipotalamus, si de sistemul renin- angiotensin;

- glandele suprarenale, împreună cu glanda tiroidă sunt cele mai drenate organe din corp, ca aprovizionare sanguină pe gram de ţesut -- fiecare glandă suprarenală este irigată de peste 60 de arteriole;

- denajul venos este asigurat de două vene:

- vena suprarenală dreaptă, care duce spre vena cavă inferioară;
- vena suprarenală stângă, care duce spre vena renală stângă sau, uneori, spre vena frenică inferioară stângă;

- vascularizarea este asigurată de trei artere:

- artera suprarenală superioară, ramură a arterei frenice inferioare;
- artera suprarenală medie, ramură a aortei abdominale;
- artera suprarenală inferioară, ramură a arterei renale;

Sistemul Endocrin III- Glanda Tiroida

- organ nepreche(de culoare roz-galbui), cu o consistenta moale(28-30g)
- are 2 lobi de forma ovala, ce se dispun de o parte si de alta a laringelui, si traheii, uniti printr-un istm
- in 50- 60% din cazuri, o prelungire - lobul piramidal - se indinde spre osul hioid
- are o capsula proprie ce trimite prelungiri in interiorul glandei; ea e invelita intr-o dedublare a fasciei cervicale mijlocii, aderenta de trahee; teaca casculonervoasa in care se afla artera carotida, vena jugulara si nervul vag
- anterior, glanda tiroida vine in raport cu muschii subhioidieni; intre capsula proprie si capsula fibroasa, dependenta a fasciei cervicale mijlocii, de afla glandele paratiroidiene;
- irigatia arteriala e rezolvata de arterele tiroidie superioare, si inferioare;
- venele jugulare si trunchiul venos brahiocefalic stang
- limfaticele merg in ganglionii cervicali profunzi si pretraheali
- invervatia este data de ramuri din nervii laringieni superior si inferior, si din cei 3 ganglioni simpatici cervicali;

Rol
-glanda tiroida produce 2 hormoni principali: - tiroxina; care stimuleaza metabolism-
- tironina; -ul general; influenteaza asupra termoreglarii; stimuleaza la copii cresterea scheletului; influenteaza asupra compozitiei sangelui si intensifica excitabilitatea sistemului nervos;
- hormonii sunt depozitati in foliculi, unde sunt legati de o proteina, formand tiroglobuline
- pentru elaborarea hormonilor e nevoie de iod, furnizat prin alimentatie;
- tiroida produce calcitonina, antagonist al hormonului paratiroidian(ce scade pragul calcemiei si stimuleaza ostogenerza)

Sistemul Endocrin II - Hipotalamusul

Hipotalamusul

-parte a encefalului(creierului mare);
-secreta 2 tipuri de hormoni, depozitati in hipofiza;
-leaga sistemul nervos de sistemul endocrin sintetizand secretia neurohormonilor, fiind necesar in controlarea secretiei de hormoni a glandei peturiare, printre ele eliberarea hormonului gonadotropina;
-neuronii ce secreta GnRH(hormon luteinizant
Hormonul luteinizant, sau LH, este, ca si hormonul foliculostimulant (FSH), o gonadotrofina hipofizara: el stimuleaza glandele genitale (ovare sau testicule). Prezenta sa in sange este supusa secretiei unui hormon hipotalamic specific, gonadoliberina (GnRH sau LH-RH). Cresterea cantitatii de hormoni luteinizant si foliculostimulant, asociata cu un nivel coborat al steroizilor sexuali, evoca o insuficienta gonadica, responsabila de o sterilitate. Scaderea simultana a nivelului gonadotrofinelor si steroizilor sexuali la un subiect puber evoca o atingere a hipotalamusului sau a hipofizei. Deficitul in hormon luteinizant poate fi compensat prin administrarea intramusculara a hormonului corionic gonadotrofic (h.C.G.) sunt legati de sistemul limbic care ajuta la controlarea emotiilor si a activitatii sexuale. Hipotalamusul controleaza deasemenea temperatura corporala, foamea si setea;
-hipofiza se dezvolta in interiorul hipotalamusului, acestea avand o legatura foarte importanta. Este formad din corpii mamilari si trei grupe de neuroni:

*anteriori, care produc neurohormonii care se depun in hipofiza posterioara
*mijlocii, cu rol de integrare parasimpatica
*posteriori, cu rol de integrare simpatica
-centrul reglarii vegetative, avand functii foarte importante: termoreglare, foame si satietate, comportamentul hidric si alimentar, actele instinctive si manifestarile vegetative instinctuale(frica, furie), regleaza ritmul somn-veghe, coordoneaza activitatea glandelor endocrine, influenteaza metabolismul;

Sistemul Endocrin

Sistemul endocrin = totalitatea glandelor endocrine, care secreta hormoni, pentru a coordona activitatea organismului

* Participă la menţinerea homeostaziei şi a echilibrului intern;
* Participă la regularea umorală a organismului;
* Participă la procesele metabolice ale organismului;
* Stimularea creşterii organismului;
* Participă în cadrul reproducerii ( prin stimularea secreţiei hormonilor sexuali);
o Diferenţierea caracterelor masculine sau feminine la oameni în perioada adolescenţei;

Glandele endocrine sunt: Hipofiza, Hipotalamus, Glanda Tiroida, Glandele Suprarenale, Pancreasul Endocrin, Testicul, Ovar, Timus, Epifiza;

1. Hipofiza
-o glanda mica(500g)
-situata la baza creierului, intr-o cavitate a osului sfenoid, numita saua turceasca(posterior de chiasma optica);
-are trei lobi: anterior, intermediar şi posterior. Lobul anterior împreunǎ cu cel intermediar alcǎtuiesc Adenohipofiza, iar cel posterior Neurohipofiza;
-adenohipofiza secretă hormonii tropi: hormonul de creştere - STH, prolactina - LTH, adrenocorticotropul - ACTH, gonadotropii FSH şi LH, hormonul melanocitostimulant(MSH), iar Neurohipofiza secretă vasopresina - ADH şi ocitocina;

"Reglarea hipofizei:

1. Hormoni hipotalamici stimulatori: a) TRH - hormon eliberator de tirotropină - tireostimulina b)CRH - corticoliberina - hormon eliberator de ACTH c) GH-RH - hormon eliberator de hormon somatotrop d) Gn-RH - hormon eliberator de gonadotropi - gonadoliberine e) PRH - hormon eliberator de PRL f) MRH - hormon eliberator de MSH.

2. Hormoni inhibitori: a) SRIF sau somatostatină - inhibă eliberarea GH b) PIF - inhibă eliberarea de PRL c) MIF - inhibă eliberarea de melatonină.

Hormonii tiroidieni.

STH. Prin intermediul factorilor insulinici de creştere are acţiune asupra cartilajelor de creştere, anabolismului muscular şi creşterii celulare. UP = acromegalie, LOW = hipopituitarism.

PRL. Produce secreţia la nivelul glandei mamare a 2 enzime: lactozosintetaza şi 1 alfalactalbumina. UP = hiperprolactinemii.

ACTH. Stimulează producţia de hormoni din zona reticulată şi fasciculată la nivelul suprarenalei. UP = boala Cushing

FSH. Rol în recrutarea foliculilor primordiali la femeie, iar la bărbat rol în spermatogeneză. UP = menopauza.

LH. Rol major în steroidogeneză. Declanşează ovulaţia. Stimulează producţia de testosteron din celulele Leydig testiculare. LOW = insuficienţa gonadică secundară.

TSH. Rol în asigurarea secreţiei adecvate de T3 şi T4. Proliferarea şi hipertrofia celulelor tiroidiene. LOW = hipertiroidism şi hipotiroidism secundar (hipofizar) UP = hipotiroidismul primar."de pe Wikipedia<3

_______________________

acromegalia = totalitatea modificărilor somatice şi metabolice apărute ca urmare a creşterii secreţiei de hormon de creştere (GH/STH) după pubertate;

adenom care secretă ACTH, de cele mai multe ori microadenom, care prin efectul stimulator asupra ambelor suprarenale produce hipertrofia bilaterală a acestora;

Sistemul Muscular

1. muschi scheletici/ somatici - se fixeaza pe schelet prin tendoane; raspund la comenzile directe ale SNC; sunt componente active ale sistemului locomotor; responsabili de orice miscare voluntara:)
2. muschi netezi/ involuntari/ viscerali - muschi care coordoneaza miscarea involuntara a organelor interne
3. muschiul cardiac/ miocardul - cea mai mare parte din masa inimii; miscarea lui automata determinand inima sa bata



I. Muschii capului

muschii mimici - unul din capetele acestui muschi este legat de piele, se mai numesc si muchi pielosi;

Muşchiul temporal – permite mişcarea sprâncenelor şi frunţii

Muşchiul orbicular al ochiului (orbicularis oculi) – muşchi ce înconjoară ochiul şi coordonează închiderea şi deschiderea pleoapelor

Muşchiul orbicular al gurii, ridicătorul buzei superioare (levator labii superioris) – coordonează mişcarea maxilarului şi a buzelor;

II. Muschii mainii

muschi interososi - muschi mici ai degetelor ce permit miscarea degetelor;


III. Muschii bratului

Muşchii flexori (flexor carpii radialis) – muşchi al antebraţului care permite flexarea încheieturii mâinii, mişcarea degetelor şi întoarcerea mâinii spre exterior

Muşchiul brachioradialis – flexează articulaţia cotului

Muşchiul triceps brahial (triceps brachii) – permite extensia braţului din cot

Muşchiul biceps brahial (biceps brachii) – permite îndoirea braţului din cot, realizând mişcarea opusă celei efectuate de muşchiul triceps brahial

Muşchiul deltoid – muşchi mare al umărului care permite ridicarea şi rotirea braţului
IV. Muschii corpului

(o poza cu muschii corpului,
detaliati, de pe www.medipedia.ro)

Muşchiul sternocleidomastoidian – permit aplecarea şi ridicarea capului, rotirea şi înclinarea gâtului şi a capului stanga/dreapta

Muşchiul trapez – permite ridicarea, rotirea şi mişcarea umărului şi mişcarea capului spre spate

Muşchiul pectoral mare (Pectoralis major) – principalul muşchi al pieptului contribuie la mişcările laterale ale braţelor

Muşchiul rotund mare (Teres major) – contribuie la rotirea braţului

Muşchi oblic extern – contribuie la aplecarea corpului înainte şi la răsucirea lui; protejează organele din cavitatea abdominală; coordonează mişcarea coastelor

Muşchiul drept abdominal (rectus abdominis) – coordonează mişcările în timpul respiraţiei, strănutului, tusei, râsului, oftatului; ne permite să ne aplecam înainte şi să ne ridicăm din şezut

Muşchiul latissim (lattisimus dorsi) – muşchi dorsal mare, plat şi triunghiular care coordonează mişcările trunchiului

Muşchiul gluteu mare (gluteus maximus) – muşchi al fesei care întinde coapsa la şold; controlează aplecarea şi pastrea corpului în poziţie verticală

Muşchiul croitor (Sartorius) – cel mai lung muşchi al corpului; permite rotirea piciorului şi încrucişarea picioarelor, controlează miscraile în timpul mersului, statului pe loc, păstrării echilibrului

Muşchiul cvadriceps femural (quadriceps femoris) – 4 muşchi care asigura extensia articulaţiei genunchiului şi mişcările gambei

Muşchiul biceps femural – muşchii posteriori ai coapsei care lucrează la întinderea coapsei şi îndoirea genunchiului

Muşchiul gastrocnemius – muchi mare al gambei ce permite îndoirea labei piciorului în jos

Muşchiul tibialis anterior – muşchi situat pe fata laterală a tibiei care permite ridicarea labei piciorului

Muşchiul soleus – cel mai mic muşchi al gambei, care trage laba piciorului în jos

Sistemul Osos

De obicei se studiaza pe etape: cap& gat; membru inferior etc; mie imi place sa incep de la schelete si etc:)) deci..

Sistemul osos
1. Craniul Osos
a) neurocraniu
-osul frontal
-2 oase temporale
-2 oase parietale
-osul occipital
-osul etmoid
-osul sfenoid b)vicerocraniu
-2 oase nazale
-2 oase lacrimale
-2 oase zigomatice
-2 oase maxilare
-mandibula
-vomerul
-palatinul
c)coloana vertebrala - alcatuita din 35 de vertebre
-7 vertebre cervicale
-12 vertebre toracale
-6 vertebre lombare
-5 vertebre sacrale (in jurul varstei de 25 de ani se sudeaza intre ele; dispar inelele cartilaginoase intervertebrale, si se formeaza os compact)
-oasele coccisului
d)scheletul toracelui
-12 vertebre toracale
-coaste
-sternul
2. Membrul superior - are 3 regiuni: brat, antebrat, oasele mainii, si este unit de restul corpului de centura membrului superior prin: -clavicula
- omoplat
a) bratul: - humerus
b) antebratul: cubitus
radius
c) oasele mainii:
>oasele carpiene: situate pe 2 randuri, 4 oase pe fiecare rand: scafoid, semilunar, piramidal, pisiform, trapez, trapezoid, osul capitat, osul cu cârlig;
>oasele metacarpiene: in numar de 5 la fiecare mana;
>falange: in numar de 14, cate 3 pt fiecare deget, pt degetul mare(police) doar 2;
3. Membrul inferior: 3 regiuni, legat de restul corpului prin centura pelviana
a) centura pelviana: pelvis
femur
b) gamba: tibie
peroneu
c) laba piciorului:
>tarsiene: in numar de 7: talus, calcaneu, cuboid, navicular, cuneiformul lateral, cuneiformul mijlociu, cuneiformul medial;
>metatarsiene: in numar de 5
>falange: in numar de 14: 3 pentru 4 degete, 2 pentru degetul mare

E un joc genial din care poti sa inveti oasele: http://www.anatomyarcade.com/games/WAB/WAB.html

Organizarea corpului uman

organe= tesuturi= celule.

Corpul uman este format din urmatoarele parti majore:
a) cap - contine cea mai mare parte a Sistemului Nervos;
b)gat - face legatura intre cap si restul corpului;
c)trunchi - contine cavitatea toracica, si cea abdominala;
d)membre - 1. superioare - legate de trunghi prin centura scapulara;
2.inferioare - legate de trunchi prin centura pelvina;

Corpul indeplineste mai multe functii:
1. Functia de nutritie(realizata prin):
-aparatul respirator
-aparatul digestiv
-aparatul circulator
-aparatul excretor
2. Functia de relatie
- sistemul nervos
- sistemul endocrin
- aparatul locomotor
3. Functia de reproducere
- aaparatul reproducator masculin
- aparatul reproducator feminin

Termeni- folositi in contexte relative

Termeni- folositi in contexte relative

• Superior sau cranial - deasupra unui plan orizontal.
• Inferior sau caudal - sub un plan orizontal.
• Anterior sau frontal - în faţa unui plan frontal.
• Posterior sau dorsal - în spatele unui plan frontal.
• Proximal - doar pentru membre: (mai) apropiat de trunchi.
• Distal - doar pentru membre: (mai) depărtat de trunchi.
• Lateral - (mai) depărtat de planul mediosagital.
• Medial - (mai) apropiat de planul mediosagital.

• Volar - spre faţa palmară a mâinii.
• Plantar - spre talpă.