Sistemul Endocrin II - Hipotalamusul
Hipotalamusul
-parte a encefalului(creierului mare);
-secreta 2 tipuri de hormoni, depozitati in hipofiza;
-leaga sistemul nervos de sistemul endocrin sintetizand secretia neurohormonilor, fiind necesar in controlarea secretiei de hormoni a glandei peturiare, printre ele eliberarea hormonului gonadotropina;
-neuronii ce secreta GnRH(hormon luteinizant
Hormonul luteinizant, sau LH, este, ca si hormonul foliculostimulant (FSH), o gonadotrofina hipofizara: el stimuleaza glandele genitale (ovare sau testicule). Prezenta sa in sange este supusa secretiei unui hormon hipotalamic specific, gonadoliberina (GnRH sau LH-RH). Cresterea cantitatii de hormoni luteinizant si foliculostimulant, asociata cu un nivel coborat al steroizilor sexuali, evoca o insuficienta gonadica, responsabila de o sterilitate. Scaderea simultana a nivelului gonadotrofinelor si steroizilor sexuali la un subiect puber evoca o atingere a hipotalamusului sau a hipofizei. Deficitul in hormon luteinizant poate fi compensat prin administrarea intramusculara a hormonului corionic gonadotrofic (h.C.G.) sunt legati de sistemul limbic care ajuta la controlarea emotiilor si a activitatii sexuale. Hipotalamusul controleaza deasemenea temperatura corporala, foamea si setea;
-hipofiza se dezvolta in interiorul hipotalamusului, acestea avand o legatura foarte importanta. Este formad din corpii mamilari si trei grupe de neuroni:
*anteriori, care produc neurohormonii care se depun in hipofiza posterioara
*mijlocii, cu rol de integrare parasimpatica
*posteriori, cu rol de integrare simpatica
-centrul reglarii vegetative, avand functii foarte importante: termoreglare, foame si satietate, comportamentul hidric si alimentar, actele instinctive si manifestarile vegetative instinctuale(frica, furie), regleaza ritmul somn-veghe, coordoneaza activitatea glandelor endocrine, influenteaza metabolismul;
Sistemul Endocrin
Sistemul endocrin = totalitatea glandelor endocrine, care secreta hormoni, pentru a coordona activitatea organismului
* Participă la menţinerea homeostaziei şi a echilibrului intern;
* Participă la regularea umorală a organismului;
* Participă la procesele metabolice ale organismului;
* Stimularea creşterii organismului;
* Participă în cadrul reproducerii ( prin stimularea secreţiei hormonilor sexuali);
o Diferenţierea caracterelor masculine sau feminine la oameni în perioada adolescenţei;
Glandele endocrine sunt: Hipofiza, Hipotalamus, Glanda Tiroida, Glandele Suprarenale, Pancreasul Endocrin, Testicul, Ovar, Timus, Epifiza;
1. Hipofiza
-o glanda mica(500g)
-situata la baza creierului, intr-o cavitate a osului sfenoid, numita saua turceasca(posterior de chiasma optica);
-are trei lobi: anterior, intermediar şi posterior. Lobul anterior împreunǎ cu cel intermediar alcǎtuiesc Adenohipofiza, iar cel posterior Neurohipofiza;
-adenohipofiza secretă hormonii tropi: hormonul de creştere - STH, prolactina - LTH, adrenocorticotropul - ACTH, gonadotropii FSH şi LH, hormonul melanocitostimulant(MSH), iar Neurohipofiza secretă vasopresina - ADH şi ocitocina;
"Reglarea hipofizei:
1. Hormoni hipotalamici stimulatori: a) TRH - hormon eliberator de tirotropină - tireostimulina b)CRH - corticoliberina - hormon eliberator de ACTH c) GH-RH - hormon eliberator de hormon somatotrop d) Gn-RH - hormon eliberator de gonadotropi - gonadoliberine e) PRH - hormon eliberator de PRL f) MRH - hormon eliberator de MSH.
2. Hormoni inhibitori: a) SRIF sau somatostatină - inhibă eliberarea GH b) PIF - inhibă eliberarea de PRL c) MIF - inhibă eliberarea de melatonină.
Hormonii tiroidieni.
STH. Prin intermediul factorilor insulinici de creştere are acţiune asupra cartilajelor de creştere, anabolismului muscular şi creşterii celulare. UP = acromegalie, LOW = hipopituitarism.
PRL. Produce secreţia la nivelul glandei mamare a 2 enzime: lactozosintetaza şi 1 alfalactalbumina. UP = hiperprolactinemii.
ACTH. Stimulează producţia de hormoni din zona reticulată şi fasciculată la nivelul suprarenalei. UP = boala Cushing
FSH. Rol în recrutarea foliculilor primordiali la femeie, iar la bărbat rol în spermatogeneză. UP = menopauza.
LH. Rol major în steroidogeneză. Declanşează ovulaţia. Stimulează producţia de testosteron din celulele Leydig testiculare. LOW = insuficienţa gonadică secundară.
TSH. Rol în asigurarea secreţiei adecvate de T3 şi T4. Proliferarea şi hipertrofia celulelor tiroidiene. LOW = hipertiroidism şi hipotiroidism secundar (hipofizar) UP = hipotiroidismul primar."de pe Wikipedia<3
_______________________
acromegalia = totalitatea modificărilor somatice şi metabolice apărute ca urmare a creşterii secreţiei de hormon de creştere (GH/STH) după pubertate;
adenom care secretă ACTH, de cele mai multe ori microadenom, care prin efectul stimulator asupra ambelor suprarenale produce hipertrofia bilaterală a acestora;
* Participă la menţinerea homeostaziei şi a echilibrului intern;
* Participă la regularea umorală a organismului;
* Participă la procesele metabolice ale organismului;
* Stimularea creşterii organismului;
* Participă în cadrul reproducerii ( prin stimularea secreţiei hormonilor sexuali);
o Diferenţierea caracterelor masculine sau feminine la oameni în perioada adolescenţei;
Glandele endocrine sunt: Hipofiza, Hipotalamus, Glanda Tiroida, Glandele Suprarenale, Pancreasul Endocrin, Testicul, Ovar, Timus, Epifiza;
1. Hipofiza
-o glanda mica(500g)
-situata la baza creierului, intr-o cavitate a osului sfenoid, numita saua turceasca(posterior de chiasma optica);
-are trei lobi: anterior, intermediar şi posterior. Lobul anterior împreunǎ cu cel intermediar alcǎtuiesc Adenohipofiza, iar cel posterior Neurohipofiza;
-adenohipofiza secretă hormonii tropi: hormonul de creştere - STH, prolactina - LTH, adrenocorticotropul - ACTH, gonadotropii FSH şi LH, hormonul melanocitostimulant(MSH), iar Neurohipofiza secretă vasopresina - ADH şi ocitocina;
"Reglarea hipofizei:
1. Hormoni hipotalamici stimulatori: a) TRH - hormon eliberator de tirotropină - tireostimulina b)CRH - corticoliberina - hormon eliberator de ACTH c) GH-RH - hormon eliberator de hormon somatotrop d) Gn-RH - hormon eliberator de gonadotropi - gonadoliberine e) PRH - hormon eliberator de PRL f) MRH - hormon eliberator de MSH.
2. Hormoni inhibitori: a) SRIF sau somatostatină - inhibă eliberarea GH b) PIF - inhibă eliberarea de PRL c) MIF - inhibă eliberarea de melatonină.
Hormonii tiroidieni.
STH. Prin intermediul factorilor insulinici de creştere are acţiune asupra cartilajelor de creştere, anabolismului muscular şi creşterii celulare. UP = acromegalie, LOW = hipopituitarism.
PRL. Produce secreţia la nivelul glandei mamare a 2 enzime: lactozosintetaza şi 1 alfalactalbumina. UP = hiperprolactinemii.
ACTH. Stimulează producţia de hormoni din zona reticulată şi fasciculată la nivelul suprarenalei. UP = boala Cushing
FSH. Rol în recrutarea foliculilor primordiali la femeie, iar la bărbat rol în spermatogeneză. UP = menopauza.
LH. Rol major în steroidogeneză. Declanşează ovulaţia. Stimulează producţia de testosteron din celulele Leydig testiculare. LOW = insuficienţa gonadică secundară.
TSH. Rol în asigurarea secreţiei adecvate de T3 şi T4. Proliferarea şi hipertrofia celulelor tiroidiene. LOW = hipertiroidism şi hipotiroidism secundar (hipofizar) UP = hipotiroidismul primar."de pe Wikipedia<3
_______________________
acromegalia = totalitatea modificărilor somatice şi metabolice apărute ca urmare a creşterii secreţiei de hormon de creştere (GH/STH) după pubertate;
adenom care secretă ACTH, de cele mai multe ori microadenom, care prin efectul stimulator asupra ambelor suprarenale produce hipertrofia bilaterală a acestora;
Sistemul Muscular
1. muschi scheletici/ somatici - se fixeaza pe schelet prin tendoane; raspund la comenzile directe ale SNC; sunt componente active ale sistemului locomotor; responsabili de orice miscare voluntara:)
2. muschi netezi/ involuntari/ viscerali - muschi care coordoneaza miscarea involuntara a organelor interne
3. muschiul cardiac/ miocardul - cea mai mare parte din masa inimii; miscarea lui automata determinand inima sa bata
I. Muschii capului
muschii mimici - unul din capetele acestui muschi este legat de piele, se mai numesc si muchi pielosi;
2. muschi netezi/ involuntari/ viscerali - muschi care coordoneaza miscarea involuntara a organelor interne
3. muschiul cardiac/ miocardul - cea mai mare parte din masa inimii; miscarea lui automata determinand inima sa bata
I. Muschii capului
muschii mimici - unul din capetele acestui muschi este legat de piele, se mai numesc si muchi pielosi;
Muşchiul temporal – permite mişcarea sprâncenelor şi frunţii
Muşchiul orbicular al ochiului (orbicularis oculi) – muşchi ce înconjoară ochiul şi coordonează închiderea şi deschiderea pleoapelor
Muşchiul orbicular al gurii, ridicătorul buzei superioare (levator labii superioris) – coordonează mişcarea maxilarului şi a buzelor;
II. Muschii mainii
muschi interososi - muschi mici ai degetelor ce permit miscarea degetelor;
III. Muschii bratului
II. Muschii mainii
muschi interososi - muschi mici ai degetelor ce permit miscarea degetelor;
III. Muschii bratului
Muşchii flexori (flexor carpii radialis) – muşchi al antebraţului care permite flexarea încheieturii mâinii, mişcarea degetelor şi întoarcerea mâinii spre exterior
Muşchiul brachioradialis – flexează articulaţia cotului
Muşchiul triceps brahial (triceps brachii) – permite extensia braţului din cot
Muşchiul biceps brahial (biceps brachii) – permite îndoirea braţului din cot, realizând mişcarea opusă celei efectuate de muşchiul triceps brahial
Muşchiul deltoid – muşchi mare al umărului care permite ridicarea şi rotirea braţului
IV. Muschii corpului
IV. Muschii corpului
(o poza cu muschii corpului,
detaliati, de pe www.medipedia.ro)
detaliati, de pe www.medipedia.ro)
Muşchiul sternocleidomastoidian – permit aplecarea şi ridicarea capului, rotirea şi înclinarea gâtului şi a capului stanga/dreapta
Muşchiul trapez – permite ridicarea, rotirea şi mişcarea umărului şi mişcarea capului spre spate
Muşchiul pectoral mare (Pectoralis major) – principalul muşchi al pieptului contribuie la mişcările laterale ale braţelor
Muşchiul rotund mare (Teres major) – contribuie la rotirea braţului
Muşchi oblic extern – contribuie la aplecarea corpului înainte şi la răsucirea lui; protejează organele din cavitatea abdominală; coordonează mişcarea coastelor
Muşchiul drept abdominal (rectus abdominis) – coordonează mişcările în timpul respiraţiei, strănutului, tusei, râsului, oftatului; ne permite să ne aplecam înainte şi să ne ridicăm din şezut
Muşchiul latissim (lattisimus dorsi) – muşchi dorsal mare, plat şi triunghiular care coordonează mişcările trunchiului
Muşchiul gluteu mare (gluteus maximus) – muşchi al fesei care întinde coapsa la şold; controlează aplecarea şi pastrea corpului în poziţie verticală
Muşchiul croitor (Sartorius) – cel mai lung muşchi al corpului; permite rotirea piciorului şi încrucişarea picioarelor, controlează miscraile în timpul mersului, statului pe loc, păstrării echilibrului
Muşchiul cvadriceps femural (quadriceps femoris) – 4 muşchi care asigura extensia articulaţiei genunchiului şi mişcările gambei
Muşchiul biceps femural – muşchii posteriori ai coapsei care lucrează la întinderea coapsei şi îndoirea genunchiului
Muşchiul gastrocnemius – muchi mare al gambei ce permite îndoirea labei piciorului în jos
Muşchiul tibialis anterior – muşchi situat pe fata laterală a tibiei care permite ridicarea labei piciorului
Muşchiul soleus – cel mai mic muşchi al gambei, care trage laba piciorului în jos
Sistemul Osos
De obicei se studiaza pe etape: cap& gat; membru inferior etc; mie imi place sa incep de la schelete si etc:)) deci..
Sistemul osos
1. Craniul Osos
a) neurocraniu
-osul frontal
-2 oase temporale
-2 oase parietale
-osul occipital
-osul etmoid
-osul sfenoid b)vicerocraniu
-2 oase nazale
-2 oase lacrimale
-2 oase zigomatice
-2 oase maxilare
-mandibula
-vomerul
-palatinul
c)coloana vertebrala - alcatuita din 35 de vertebre
-7 vertebre cervicale
-12 vertebre toracale
-6 vertebre lombare
-5 vertebre sacrale (in jurul varstei de 25 de ani se sudeaza intre ele; dispar inelele cartilaginoase intervertebrale, si se formeaza os compact)
-oasele coccisului
d)scheletul toracelui
-12 vertebre toracale
-coaste
-sternul
2. Membrul superior - are 3 regiuni: brat, antebrat, oasele mainii, si este unit de restul corpului de centura membrului superior prin: -clavicula
- omoplat
a) bratul: - humerus
b) antebratul: cubitus
radius
c) oasele mainii:
>oasele carpiene: situate pe 2 randuri, 4 oase pe fiecare rand: scafoid, semilunar, piramidal, pisiform, trapez, trapezoid, osul capitat, osul cu cârlig;
>oasele metacarpiene: in numar de 5 la fiecare mana;
>falange: in numar de 14, cate 3 pt fiecare deget, pt degetul mare(police) doar 2;
3. Membrul inferior: 3 regiuni, legat de restul corpului prin centura pelviana
a) centura pelviana: pelvis
femur
b) gamba: tibie
peroneu
c) laba piciorului:
>tarsiene: in numar de 7: talus, calcaneu, cuboid, navicular, cuneiformul lateral, cuneiformul mijlociu, cuneiformul medial;
>metatarsiene: in numar de 5
>falange: in numar de 14: 3 pentru 4 degete, 2 pentru degetul mare
E un joc genial din care poti sa inveti oasele: http://www.anatomyarcade.com/games/WAB/WAB.html
Sistemul osos
1. Craniul Osos
a) neurocraniu
-osul frontal
-2 oase temporale
-2 oase parietale
-osul occipital
-osul etmoid
-osul sfenoid b)vicerocraniu
-2 oase nazale
-2 oase lacrimale
-2 oase zigomatice
-2 oase maxilare
-mandibula
-vomerul
-palatinul
c)coloana vertebrala - alcatuita din 35 de vertebre
-7 vertebre cervicale
-12 vertebre toracale
-6 vertebre lombare
-5 vertebre sacrale (in jurul varstei de 25 de ani se sudeaza intre ele; dispar inelele cartilaginoase intervertebrale, si se formeaza os compact)
-oasele coccisului
d)scheletul toracelui
-12 vertebre toracale
-coaste
-sternul
2. Membrul superior - are 3 regiuni: brat, antebrat, oasele mainii, si este unit de restul corpului de centura membrului superior prin: -clavicula
- omoplat
a) bratul: - humerus
b) antebratul: cubitus
radius
c) oasele mainii:
>oasele carpiene: situate pe 2 randuri, 4 oase pe fiecare rand: scafoid, semilunar, piramidal, pisiform, trapez, trapezoid, osul capitat, osul cu cârlig;
>oasele metacarpiene: in numar de 5 la fiecare mana;
>falange: in numar de 14, cate 3 pt fiecare deget, pt degetul mare(police) doar 2;
3. Membrul inferior: 3 regiuni, legat de restul corpului prin centura pelviana
a) centura pelviana: pelvis
femur
b) gamba: tibie
peroneu
c) laba piciorului:
>tarsiene: in numar de 7: talus, calcaneu, cuboid, navicular, cuneiformul lateral, cuneiformul mijlociu, cuneiformul medial;
>metatarsiene: in numar de 5
>falange: in numar de 14: 3 pentru 4 degete, 2 pentru degetul mare
E un joc genial din care poti sa inveti oasele: http://www.anatomyarcade.com/games/WAB/WAB.html
Organizarea corpului uman
organe= tesuturi= celule.
Corpul uman este format din urmatoarele parti majore:
a) cap - contine cea mai mare parte a Sistemului Nervos;
b)gat - face legatura intre cap si restul corpului;
c)trunchi - contine cavitatea toracica, si cea abdominala;
d)membre - 1. superioare - legate de trunghi prin centura scapulara;
2.inferioare - legate de trunchi prin centura pelvina;
Corpul indeplineste mai multe functii:
1. Functia de nutritie(realizata prin):
-aparatul respirator
-aparatul digestiv
-aparatul circulator
-aparatul excretor
2. Functia de relatie
- sistemul nervos
- sistemul endocrin
- aparatul locomotor
3. Functia de reproducere
- aaparatul reproducator masculin
- aparatul reproducator feminin
Corpul uman este format din urmatoarele parti majore:
a) cap - contine cea mai mare parte a Sistemului Nervos;
b)gat - face legatura intre cap si restul corpului;
c)trunchi - contine cavitatea toracica, si cea abdominala;
d)membre - 1. superioare - legate de trunghi prin centura scapulara;
2.inferioare - legate de trunchi prin centura pelvina;
Corpul indeplineste mai multe functii:
1. Functia de nutritie(realizata prin):
-aparatul respirator
-aparatul digestiv
-aparatul circulator
-aparatul excretor
2. Functia de relatie
- sistemul nervos
- sistemul endocrin
- aparatul locomotor
3. Functia de reproducere
- aaparatul reproducator masculin
- aparatul reproducator feminin
Termeni- folositi in contexte relative
Termeni- folositi in contexte relative
- Superior sau cranial - deasupra unui plan orizontal.
- Inferior sau caudal - sub un plan orizontal.
- Anterior sau frontal - în faţa unui plan frontal.
- Posterior sau dorsal - în spatele unui plan frontal.
- Proximal - doar pentru membre: (mai) apropiat de trunchi.
- Distal - doar pentru membre: (mai) depărtat de trunchi.
- Lateral - (mai) depărtat de planul mediosagital.
- Medial - (mai) apropiat de planul mediosagital.
- Volar - spre faţa palmară a mâinii.
- Plantar - spre talpă.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)